Da, știu că s-a lansat WoW Classic și probabil că-l joci toată ziua cu prietenii tăi, cât mai ești în vacanță, sau poate doar în weekend, dacă în restul zilelor dai pe brânci la serviciu... Leeeeerooooy Jenkiiiins!
Dacă nu te-ai apucat încă de WoW, îți sugerez să încerci un joc dintr-o altă categorie: Remnant: From the Ashes. Disponibil din 20 august pe PC, PS4 și Xbox One, acesta este un RPG shooter, survival-action, 3rd person, pe care îl poți juca solo sau co-op. Jocul costă 40€ și la finalul acestui articol vei putea decide singur dacă merită efortul financiar. Ceea ce-l diferă de alte titluri similare ca preț este generarea procedurală a lumilor pe care le explorezi, adică acea dinamică pe care o întâlnești cu precădere în titlurile roguelike, dar și în jocuri precum Don’t Starve, seria Borderlands, No Man’s Sky, Minecraft și altele.
Remnant: From the Ashes are o intrigă oarecum cunoscută, dar felul în care parcurgi campania pentru a rezolva „marele mister” care aproape că a dus la dispariția omenirii face din acest joc o experiență pe care nu o întâlnești pe toate drumurile: satisfacția când joci singur este una, când joci co-op cu unul, maxim doi prieteni, este cu totul alta.
Puțini oameni au reușit să supraviețuiască din haosul creat de forțe ale răului venite din alte dimensiuni, iar rolul tău este de a afla proveniența acestor forțe și de a readuce speranța pentru semenii tăi. Acțiunea are loc într-o lume post-apocaliptică, plină de creaturi dezgustătoare, de la arătări care seamănă cu niște furuncule și explodează când sunt în preajma ta sau „bunicuțe” cu bonete și staff-uri letale până la boși care îți vor acoperi ecranul și pe care îi dobori greu, după multe tentative eșuate.
Sound designul ține pasul cu tot ceea ce se află în jurul tău, astfel că vei ști mereu că atunci când auzi vaiete, șușoteli, țipete și alte tipuri de zgomote, ți se pregătește ceva... Sound designul te ajută să preconizezi un atac sau să localizezi un grup de inamici și, datorită unui crosshair impresionant de mare (comparativ cu alte shootere), nu vei mai rata nicio țintă care-ți apare în cale, chiar dacă unii inamici au o tehnică uimitoare de dodge. Ajutoare, după cum vezi, ai, dar și piedici ai o grămadă. Nu o să dau spoilere, o să spun doar atât: ai mare grijă când „dai cu spatele” în unele zone; te-ai putea trezi din nou la spawn point după o moarte telurică inopinată. Și mai multe nu spun, dar sigur nu e eroare de design!
După ce te vei instala în cartierul general, îți vei putea procura de aici echipament, resurse, upgrade-uri și altele. Printre acestea se află și mod-urile, care au efecte secundare (pozitive și/sau negative) asupra armelor, eroului și echipei. Între paranteze fie spus, pe la începutul jocului, am avut ocazia să craftez un Beckon și nici după 20 de ore de joc nu m-am despărțit de el din simplul fapt că, la activare, acest mod îți oferă o fereastră generoasă de timp pentru reîncărcarea armei, dar și suport pentru echipa ta, pentru că aruncă în luptă un Wasteland Skull, care dă un plus de 15 puncte de damage timp de un minut, prin proiectilele pe care le lansează împotriva inamicilor.
Din păcate, mod-urile nu sunt accesibile pentru toate tipurile de arme, dar asta nu înseamnă că ele rămân la stadiul inițial al eficienței. Dimpotrivă, există upgrade-uri, amulete, poțiuni și alte lucruri fascinante care dau boost echipamentului pe care îl porți. Per ansamblu, feeling-ul pe care ți-l lasă armele nu îl întâlnești pretutindeni: când tragi cu un shotgun, un sniper sau un pistol, ori când lovești cu barosul, sabia, toporul (etc.) din dotare, damage-ul pe care îl faci e considerabil și devine vizibil imediat.
Pentru a-ți ușura căutarea, vei avea acces la portaluri prin care vei călători în alte realități, de unde vei aduna resurse și loot. După cum probabil te aștepți, resursele joacă un rol foarte important. Ele sunt rare (de ex. cristalul Lumenite, pe care îl obții de la diverși inamici sau îl poți cumpăra câteodată din baza ta), mai puțin rare (de ex. plăcuțele de fier) și extrem de rare (de ex. Simulacrum-ul). Te gândești că Remnant: From the Ashes este un joc de farmare? N-aș merge atât de departe. Jocurile de farmare devin în scurt timp anoste prin prisma repetitivității, în timp ce aici fiecare acțiune aduce (în mare măsură) alt loot, alte resurse, alți inamici, altă experiență. Ca exemplu, am să amintesc de un caz aparte: dacă dobori un anumit copac, vei primi amuleta Twisted Idol (care crește eficiența armurii cu 15 procente), iar dacă vei alege să-i cruți viața și să vorbești cu el, vei primi abilitatea Bark Skin (care se poate upgrada până la nivelul 20 și care mărește gradual eficiența armurii).
Din punctul meu de vedere, lista cu „Așa nu” ar trebui să conțină următorul aspect: atunci când joci co-op, progresul poveștii se înregistrează doar pe contul gazdei, ceilalți coechipieri trebuind să parcurgă din nou acea porțiune de joc pentru a li se înregistra evoluția în campanie.
Nu în ultimul rând, aș adăuga câte ceva și despre dificultatea jocului. Pentru un jucător casual ca mine, Remnant: From the Ashes este unul dintre cele mai challenging titluri chiar și cu dificultatea setată pe normal. Asta pentru că hărțile sunt generate procedural în mare parte și nu știi niciodată ce surprize te așteaptă după colț... Gameplay-ul este determinat de felul în care îți dezvolți personajul, începând cu arhetipul de erou pe care îl alegi inițial, continuând cu abilitățile în care optezi să investești puncte și culminând cu build-ul și upgrade-urile.
Generarea procedurală se referă și la tipologia inamicilor, nu doar la configurația zonelor sau a diverselor evenimente. În total, sunt 4 rase de dușmani, împărțiți, la rândul lor, în două categorii: cei care apar mereu în toate zonele pe care le explorezi și cei care apar mai rar și sunt mai greu de doborât. Boșii nu sunt incluși aici pentru că ei pot apărea oricând sau deloc. În plus, numărul, puterea și bara de viață a inamicilor de duzină, ca să le spun așa, depind în mod direct de câți prieteni joacă alături de tine. Și odată ce te vei simți capabil să mergi mai departe, schimbă dificultatea - ești liber s-o faci, cine știe ce surprize te așteaptă :)
În momentul ăsta, presupun că ai început să-ți conturezi o părere, nu? Dar înainte de a trage linie, ia seama și de componenta vizuală, căci Remnant: From the Ashes arată atât de bine încât zici că te afli într-un film. Te încearcă tot soiul de sentimente când treci dintr-o zonă urbană aflată în ruine și plină de nuanțe de gri, cu pete de lumină colorată, cu umbre înfricoșătoare, cu multe contraste și detalii pe măsură... într-o zonă nisipoasă, caldă, inundată de razele Soarelui, dar populată de niște creaturi însetate de sânge. Sau când ajungi în dungeon-uri și alte locații subterane unde se află lacuri cu acid sau construcții șamanice pământii. Ce să mai spun de labirintul misterios, de insulele plutitoare, de drumurile fără întoarcere, de junglă, de ziggurat, de altele...
Remnant: From the Ashes oferă o anumită experiență în solo și o alta în joci co-op. Am murit de 12 ori la primul boss, jucând fără coechipieri, pentru că păcătosul meu de shotgun se încărca lent, dar măcar avea damage-ul lui mare. În co-op, numărul morților a fost considerabil redus (2) până am reușit să ne sincronizăm focurile. Vorba aia... unde-s mulți, puterea crește.
Am citit pe undeva că dacă Division, Warframe și Dark Souls ar fi făcut un copil, acesta s-ar fi numit Remnant: From the Ashes. Totuși, ar fi nedrept dacă l-am caracteriza atât de simplu.
Dacă vrei să încerci un joc challenging atât solo, cât și cu prietenii, „pe uscat” sau cu un Beck’s lângă tine, indie-ul Remnant: From the Ashes este o soluție viabilă. Iar în caz că ai aflat de el de la noi și ți se pare o recomandare bună, lasă-ne un Like și-un Share.
Photo Credit:
Imaginile semnate provin de pe website-ul oficial al jocului
Celelalte imagini provin din arhiva proprie
Trebuie să fii logat pentru a putea comenta.