Psihotrop a dat la facultate

În sfârșit, am început facultatea! Jurnalism, la Constanța. Am terminat liceul anul trecut, însă am considerat benefic un an de pauză pentru a mă decide cu exactitate ce și cum. Înțelept din partea mea, ce-i drept, având în vedere că opțiunea inițială fusese UNATC, dar actoria nu a fost relevantă pentru propriu-mi teatru de război.

Actually, am făcut teatru cu un profesor mai bătrân, fost actor, și nu m-au prins atât de tare meandrele acestei meserii, nu am simțit că vreau să mă ancorez mai profund în așa ceva acum. Timpul nu e pierdut, tho. Așa că am ales ceva mai puțin echivoc. Am povestit puțin despre asta și în rime, după cum poți să vezi și să asculți:

 

De ce jurnalism? Pentru că la Constanța nu au sociologie sau publicitate, dar specializarea aleasă are cursuri adiacente. However, sunt singurul băiat într-un colectiv de 20, deci e chiar plăcut să dai pe la facultate.

De ce Constanța? Cum ar spune fanii telenovelelor: pentru că e acasă. Familia mea e aici și vreau să petrec cât timp pot alături de ei. Cei mai buni prieteni sunt tot aici, deci am cu cine să mă distrez, dar și cu cine să lucrez. Mutatul îți schimbă viața și încă nu îmi doresc schimbări atât de mari în viața mea. M-am gândit ca parcursul meu să fie unul mai lent și mai sănătos, inițial să mă mut singur tot în Constanța, să învăț ce înseamnă independența treptat, iar abia apoi să mă gândesc la a-mi părăsi orașul. Am locuit în București anul trecut, două luni. Nu e pentru mine. E orașul în care poți face orice, oferă cele mai multe posibilități din România, dar chiar nu tind la a locui într-un oraș atât de agitat la doar 20 de ani, când am posibilitatea să duc o viață mai calmă acasă. Oportunitățile, la fel ca Psihotrop, sunt peste tot. Mai ales în orașele mai mici, unde, în aparență, oportunitățile “nu există”. Perfect, atunci fă-le! E mult mai simplu. Oricum, capitala nu ar fi singura destinație viabilă, sunt multe orașe care oferă un nivel de trai ridicat și un învățământ de calitate, precum Cluj, Iași, Brașov, Sibiu, Timișoara, însă dacă e cel mai bine aici, de ce să plec? Cum ar spune un bun prieten: „e mișto, dar să facă alții”. Oricum, Bucureștiul e la două-trei ore distanță cu trenul sau cu mașina, Clujul e la 40 de minute cu avionul, iar ubicuitatea este printre principalele-mi caracteristici.

Acest articol nu are comentarii. FII TU PRIMUL

Trebuie să fii logat pentru a putea comenta.