Pentru o viață sănătoasă, consumați multă muzică!

Acest medicament se eliberează fără prescripție medicală, dacă apar manifestări neplăcute întoarceți placa! 

Vreau să subliniez încă de la început că acesta nu este un articol științific. Viața mea gravitează în jurul artelor, locul principal fiind ocupat de muzică așa că îmi trec prin fața ochiilor foarte multe articole și studii din domeniu. Materialul următor e o însumare a unor experiențe personale și a unor informații, zic eu interesante, peste care am dat de-a lungul timpului și are caracter informal. 

Ascultăm muzică acasă, în mașină, la serviciu, când ieșim în oraș la o bere, la căști, la radio, la boxe, pe vinil, pe casetă, pe net, live sau înregistrată. Muzica face parte din viața noastră fie că vorbim despre ritmurile care ne plac nouă sau despre cele pe care le ascultă la maximum vecinii noștri. Dar de ce ascultăm muzică, oare? Pentru că ne face să ne simțim bine! Sunt multe studii, însă, care arată că beneficiile trec dincolo de îmbunătățirea stării de spirit.

Ritmurile lente duc la scăderea nivelului de cortizol din organism, hormon care se eliberează în condiții de stres în timp ce muzica mai ritmată duce la creșterea numărului de anticorpi în organism, responsabili cu depistarea și eliminarea bacteriilor și virusurilor nocive.

Atunci când ascultăm muzică folosim mai multe părți ale creierului printre care „sistemul nervos vegetativ” care controlează funcțiile vitale precum activitatea cardiacă, presiunea sanguină, procesul de digestie și procesul de schimburi între organism și mediu dar și „sistemul limbic central” acea parte a creierului care operează cu senzațiile și emoțiile. Muzica relaxantă încetinește bătăile inimii și duce la scăderea tensiunii arteriale, fapt ce ne ajută să respirăm mai ușor, reduce tensiunea la nivelul mușchilor gâtului, umerilor, crampele abdominale sau durerile de spate. Același studiu arată și că 25 de minute de muzică pe zi ne ajută să dormim mai bine. Desigur, pentru rezultate optime ar trebui să ascultăm muzică clasică sau ceva liniștitor. 

Pe de altă parte, se pare că muzica mai ritmată îmbunătățește rezultatele exercițiilor fizice. Cum? Crește anduranța, îți îmbunătățește dispoziția, îți dă un ritm în mișcări și îți ia gândul de la eventualele crampe survenite în timpul antrenamentului. Atât sportul cât și muzica sunt activități care duc la creșterea endorfinelor în creier, deci la scăderea disconfortului => mai multă putere și vitalitate.

Dacă tot suntem la capitolul stimulării cerebrale, trebuie să subliniez că muzica este (ca) un drog deoarece produce reacții biologice la nivelul creierului: senzații de plăcere sau de satisfacție, prin eliminarea de dopamină, așa numitul hormon al stării de bine. Atunci când auzim una dintre piesele noastre preferate creierul acționează mecanismul de recompensă replicând senzații similare cu cele din timpul actului sexual: transpirație, excitație, fiorii pe șirea spinării. Experiența unui concert live sau participarea la un jam session stimulează producerea de oxitocină, hormon care la indivizi determină reducerea temerilor și creșterea încrederii iar la mame determină apariția instinctului matern. Din acest motiv, iubitorii de muzică ar fi mai generoși, mai buni și mai demni de încredere. 

Sunt studii care arată că muzica ajută inclusiv la locul de muncă, prin creșterea productivității și a inspirației. Chiar și muzica tristă are beneficiile ei, având un efect cathartic – te ajută să îți asumi propriile trăiri mai ușor și să te vindeci mai repede atunci când treci printr-un moment dificil.

Beneficiile muzicii asupra sănătății au fost cunoscute încă din cele mai vechi timpuri iar astăzi medicina îmbrățișează terapia prin muzică pentru acoperirea unor nevoi de natură fizică, emoțională, cognitivă sau socială ale pacienților iar rezultatele sunt măsurabile. Printre afecțiunile în care terapia prin muzică are rezultate spectaculoase se numără autismul, demența, Alzheimer’ul, durerile cronice, traumele emoționale și multe boli mentale, printre care și depresia. Avantajele sunt numeroase și în dezvoltarea celor mici însă nu e niciodată prea târziu să te bucuri de beneficii. Seniorii care învață abia la bătrânețe să cânte sau să danseze se protejează, astfel, împotriva pierderilor de memorie și încetinesc procesul de îngreunare a funcțiilor cognitive.

Muzicienii sunt însă cei mai câștigați când vine vorba despre dezvoltarea creierului – care prin studiu intens devine mai simetric, dezvoltă o conexiune mult mai puternică între cele două emisfere și întărește sinapsele în zonele responsabile de controlul motor, procesarea sunetelor și coordonare în spațiu. 

Acestea fiind zise, pentru o viață sănătoasă, consumați multă muzică!
 

Photo Credits: Free Stock