Nu neapărat top 5 all-time, dar ceva ce aș asculta oricând și mi-ar influența mood-ul.
Rage Against The Machine - Killing in the name of
Când am auzit-o prima dată, mi s-a părut că așa ar trebui să sune muzica. Bine, exceptând faptul că arta nu "trebuie", ea doar apare... deseori, din nevoie, mai mult decât din dorință.
Altfel, rebel fără pauză fiind, piesa mi-a exaltat această caracteristică a spiritului de la prima armonie pe care am auzit-o. Versuri simple, cât să înțeleg și eu, cu un simț refractar precum lumina prin prismă, o voce pătrunzătoare a unei generații fără corzi vocale, a lui De la Rocha... și cam așa se face istorie. "Now you do what they told ya'", în interpretare autohtonă: "asta-i țuică de Tulcea".
Tyler, The Creator – Bastard
"This is what the devil plays before he goes to sleep."
Un artist neșlefuit nu va fi niciodată mai bun decât unul experimentat, care știe cum să mânuiască infinitatea... dar va fi mai simplu. Și, uneori, să fii straight forward ar putea fi mai util pentru auditoriu.
Nu mereu, evident, depinde și ce vrei să spui.
Uite cum eu am spus doar că e bine să fii simplu și chiar pare că știu cuvinte.
whtvr, doar mi-a plăcut conceptul de a discuta cu un psiholog închipuit numit Doctor TC (ca și cum, Tyler's Conscious) și e relatable 10/10 tot ce spune
Pixies - Where is my mind?
Chuck Palahnuik made me do it.
Bine, nu doar el. E un soundtrack potrivit și pentru a lectura Kobo Abe - Omul cutie, dar n-are legătură.
Mie mi-a plăcut.
Dizzee Rascal - Wot u gonna do?
Piesa anului 2017, pentru mine.
O privesc ca pe o lecție, un mesaj pe de-o parte auto-ironic, care-l reîntoarce pe Dizzee Rascal la grime-ul de alta data (check "Boy in the corner"), pe de alta parte clar și precis în legătură cu efemeritatea faimei. Subiect acoperit exhaustiv. Nota 10!
PS: It can happen to you.
Aesop Rock – Dorks
Aesop Rock, acest Shakespeare al MC-ingului (nu, serios, conform studiilor are cel mai vast vocabular din genul său muzical), mi se pare că a atins un prag elitist al zonei de rap. Cam ce a făcut și Norzeatic în mediul autohton. God bless it does exist!
Clipul devine interesant doar în succesiunea tuturor de pe album. Altfel, e un decupaj un pic cam brusc.
Piesele de pe "The Impossible Kid" mi se par magistrale (adică te duc pe toate peroanele, haha) și, pur și simplu, Aesop Rocks!
E dificil să ai un “top 5” atunci când percepția se modifică perpetuu, iar gusturile se rafinează.
Toate ca toate, dar fiecare piesă de aici reprezintă o parte din ce am trăit (și poate nu mi-aș fi dorit să trăiesc), așa că, that’s it. Deschide-ți mintea, inima și un Beck’s. Most important, “be water, my friend” – muzica e universală.
Over and out!
Trebuie să fii logat pentru a putea comenta.